Eu cred … din tot sufletul.
Şi cum să nu cred ?! Moş Crăciun m-a vizitat când eram foarte mică şi nu l-am uitat de atunci. Era „interpretat” de tatăl meu şi vă asigur că a fost grozav în rol.
Anii au trecut şi am tot văzut Moşi, dar pentru mine, niciunul nu l-a egalat şi nu îl va egala pe Moş Crăciunul meu.
Şi nici nu ştiu cum l-ar putea egala. Cine şi cu ce poate egala dragostea părintească ? Ochii care se umezesc la vederea copilului care încearcă să impresioneze un bătrânel care îi aduce daruri; mâinile care tremură atunci când oferă cadourile, de teama ca „interpretul” să nu fie deconspirat. Şi aş putea continua …
Crăciunul era altfel odinioară, sau cel puţin, aşa ne-am obişnuit să spunem.
Astăzi, sărbătoarea pare nefiresc de „comercială”, iar Moş Crăciunul cel mult aşteptat se dovedeşte a fi un biet actor, care nu mai reuşeşte să păcălească pe nimeni.
Recunosc că, şi pentru mine, sărbătorile din trecut au fost speciale … dintr-un singur motiv: oamenii din jurul meu. Ei au reprezentat întotdeauna sărbătoarea mea. Iar prezentul nu a schimbat cu nimic această abordare, deoarece consider că, numai oamenii fac lucrurile posibile prin determinarea şi, mai ales, prin iubirea lor.
Aşadar, în opinia mea, nimic nu ne împiedică să retrăim atmosfera Crăciunului de altădată şi să transmitem celor din jurul nostru frumuseţea unei sărbători care reprezintă atât de mult, deoarece:
Crăciunul înseamnă credinţă. Şi chiar dacă nu credem toţi în Dumnezeu, putem crede unul în celălalt. Crăciunul înseamnă magie. Crăciunul înseamnă speranţă. Crăciunul înseamnă bucurie. Crăciunul autentic înseamnă iubire. Iar într-un astfel de Crăciun, va exista întotdeauna şi un Moş Crăciun autentic.
Şi chiar dacă generaţiile s-au schimbat şi gesturile simple par imposibil de apreciat în faţa gadgeturilor sau a aplicaţiilor, eu vă îndemn să fiţi Moş Crăciunii copiilor voştri şi să le dăruiţi acestora, lucrurile de care au cu adevărat nevoie în viaţă.
Şi nu este necesară o anumită zi din an pentru a le oferi: motive …
– să creadă. Pentru că numai aşa îşi vor proiecta ulterior viaţa.
– să viseze. Pentru că numai aşa îşi vor împlini dorinţele.
– să spere. Pentru că numai aşa vor avea curaj să meargă mai departe.
– să se încreadă în propriile puteri. Pentru că numai aşa vor găsi resurse să se ridice când vor fi doborâţi.
Daţi-le copiilor voştri toate acestea … şi nu uitaţi că şi voi aveţi nevoie de ele !
Crăciun cu bucurie şi lumină în suflet să avem, prieteni dragi !
Sursa foto: huffingtonpost.com
